Monthly Archives: April 2011

Rocking Roll Highschool… (via androxa)

Rocking Roll Highschool... "Rock N Roll High School" Well I don't care about history Rock, rock, rock'n'roll high school 'Cause that's not where I wanna be Rock, rock, rock'n'roll high school I just wanna have some kicks I just wanna get some chicks Rock, rock, rock, rock, rock'n'roll high school Well the girls out there knock me out, you know Rock, rock, rock'n'roll high school Cruisin' around in my GTO Rock, rock, rock'n'roll high school I hate the teachers and the princ … Read More

via androxa


Urban Lake (Guernica, Tudela, San Sebastian) (by Balauru)

by Balauru


King for a Day

by Hermin Abramovitch

Started at the age of four
My mother went to the grocery store
Went sneaking through her bedroom door
To find something in a size four

Sugar and spice and everything nice
Wasn’t made for only girls
GI Joe in panty hose is making room
For the one and only

King for a day, princess by dawn
King for a day in a leather thong
King for a day, princess by dawn
Just wait ’til all the guys get a load of me

My daddy threw me in therapy
He thinks I’m not a real man
Who put the drag in the drag queen
Don’t knock it until you tried it

Sugar and spice and everything nice
Wasn’t made for only girls
GI Joe in panty hose is making room

Green Day


La poalele Pirineilor (1) (by Balauru)

Prin Țara Bascilor, Navarra, Bilbao, Zaragoza – Medina Albaida („orașul alb”) - într-un aprilie înmiresmat …

 

by Balauru


Eaten Brain Skeleton

by Hermin Abramovitch

Hey you, out there in the cold
Getting lonely, getting old
Can you feel me?
Hey you, standing in the aisles
With itchy feet and fading smiles
Can you feel me?
Hey you, dont help them to bury the light
Don’t give in without a fight.

Hey you, out there on your own
Sitting naked by the phone
Would you touch me?
Hey you, with you ear against the wall
Waiting for someone to call out
Would you touch me?
Hey you, would you help me to carry the stone?
Open your heart, I’m coming home.

But it was only fantasy.
The wall was too high,
As you can see.
No matter how he tried,
He could not break free.
And the worms ate into his brain.

Pink Floyd


The Power of goodbye (via Nicole)

Read More

via Nicole


Aburit (via Imaginary Friend)

Azi am chef să vorbesc fără o logică fără a atinge un anumit punct și totuși atingându-le pe toate. S-a terminat nebunia generală generată de sărbătoarea pascală așa că lumea revine la viața cotidiană clasică. Nu înțeleg ce atâta tevatura pentru o sărbătoare care până la urmă mie-mi pare ..prea promovată și care a primit accente materiale covârșitoare (prețul mielului al vopselii pentru ouă, al nucilor sau al cozonacului gata-făcut). Mari sondaje … Read More

via Imaginary Friend


Maboni Origami…. (via androxa)

Maboni Origami.... In traditional Japanese culture, origami referred to the ceremonial folding of paper certificates. Over time, the folding of paper developed into an art form of its own. There is a long tradition of folded paper patterns that are handed down along the generations, often with each new designer adding specific twists and embellishments. The art of paper folding has a specific significance in education. When Friedrich Froebel founded the first kinde … Read More

via androxa


Da-mi drumul pe un nor (via Rokssana’s Blog)

Da-mi drumul pe un nor Da-mi drumul pe un nor Ajuta-ma sa zbor ca aripile ma dor As vrea sa fiu pe lumea asta…ploaia sa miros a flori de portocal sa ma trezesc fiind regina noptii si sa-mi întind macar odata aripile de catifea albastra. Da-mi drumul pe un nor sa ma duca peste mari si tari de soare sa-mi agat dorinta, pe luna sa-mi las neputinta. Sa adorm îmbratisata de-a ta dulce sarutare Da-mi drumul pe un nor… sa ma alinte vântul si sa ma duca acolo unde… cerul … Read More

via Rokssana's Blog


Despre dor… (via Rokssana’s Blog)

Ati simtit vreodata ca vi se face frig de dor?Eu da.De oriunde ma intorc in mine ma infioara gandul ca nu voi revedea o culoare albastra ce mi-a atins sufletul,un zambet inocent si cald care vorbea si tacand,o imbratisare care mi-a daruit toata caldura ce putea fi data unei prime intalniri care de fapt a fost si ultima . Ati simtit vreodata ca sufletul plange si e inghetat de frig pentru ca muzica lui frumoasa si linistita nu va putea ajunge la s … Read More

via Rokssana's Blog


You… (via androxa)

You... The scent of jasmine Whispers love's best memories Bless'd sweetness of life And remember this one I made for you ..Turn up the volume.. Te Pup xxx :-)Read More

via androxa


Nunta regala, cuplu ideal sau circ mediatic?!… (by Melanie)

 

Iata ca-n 2011, familiile Windsor si Grimaldi(Monaco) pasioneaza înca planeta… În ultimele saptamâni, presa si canalele-TV de pe toate meridianele comenteaza despre unirea oficiala a celor doi porumbei(love doves) Will & Kate, costul acestui mariaj pentru “supusii” Majestatii Sale va fi de 105 millions d’euros, suma nejustificabila, evident! Britanicii îsi pun întrebarea retorica: cine va plati aceasta factura extrem de “sarata”?!… Demagogia si ipocrizia regala vor fi fost de sute de ani la ele-acas’ în Regatul Unit. O anecdota: printre numerosii invitati la acest eveniment planetar se afla si rugbyman-ul irlandez Brian O’Driscoll, care a refuzat invitatia la nunta! Incredibil, dar a declarat ca prefera sa se antreneze vineri înainte de-a juca cu echipa Toulouse-ana, fiind vorba de demi-finala de la HCup. În schimb, a “delegat-o” pe Amy, sotia lui, ca sa reprezinte Irlanda! Ceea ce se poate numi “simtzul prioritatii”… Jos palaria, Mr O’Driscoll! Nu degeaba rugby-meni-ii sunt mai respectati decât “fotbaliatorii”! Nici eu nu voi urmari mariajul regal, din decentza si solidaritate cu milioane de europeni în somaj si-apoi, am alte prioritati.

Revenind la cuplul regal…

Motto ironico-sarcastic:”what a wonderful world…”

Will e “rac” ca si raposata Diana, deci acorda o importantza enorma casatoriei, pare deja “dependent” de Kate, de la care asteapta sa fie la înaltime, din toate pdv, mai ales ca sotie si (viitoare) mama de printi-mostenitori. Statisticile confirma ca majoritatea barbatilor îsi aleg o partenera de viata care sa-i semene mamei lor, dar exista si exceptii ca-n cazul prezent… Kate e “capricoarna” si desi nu-i seamana Dianei, e femeia potrivita pentru viitorul rege. În primul rând nu-i vorba de-o casatorie aranjata, cum a fost cea a parintilor sai, ci s-au cunoscut la studii în Scotia. Kate e charmante, inteligenta, cultivata, carismatica, classy. O femeie matura, independenta, autonoma. Se (pre)vede ca ea va fi “motorul” cuplului si ca “racusorul mamos” Will (va) accepta ca sotia lui sa ramâna moderna, libera, atâta timp cât “umbra” Dianei nu-i departe… Kate e discreta, înteleapta, puternica, echilibrata, calitati-atuuri ce-i lipseau Dianei, care de-abia iesise din adolescentza(avea 20 ani!) când s-a “unit” cu Charles! Kate la 29 ani, a avut 2 boyfriends-i înaintea lui Will, e deja experimentata, pregatita si înarmata pentru a înfrunta obligatiile si constrângerile impuse de familia regala si-apoi, între cei doi tineri e vorba de-o adevarata relatie de iubire si de afectiune, ceea ce n-a existat între parintii printului. Cum sunt zodii complementare, casatoria lor va fi durabila, vor fi un cuplu unit: sensibilul Crabby-Will, afectat si marcat de pierderea mamei în adolescentza are nevoie viscerala de Cappy-Kate lânga el, femeie stapâna si sigura de ea, naturala, încântatoare, afectuoasa care “impune” respect. Daca relatia lor se oficializeaza dupa atâtia ani, înseamna ca Will va fi avut certitudinea ca Miss Kate va fi capabila sa împace cu brio viata sociala, cu toate obligatiile impuse de “coroana” si viata lor personala, intima. Un cuplu care si-a afisat modernismul si anti-conformismul acum 3 zile: Will a petrecut Pastele cu familia logodnicei lui, nu alaturi de Charles si Camilla în Scotia, ca si cum ar fi vrut sa trimita un semnal discret, dar ferm ca pe viitor nu vor fi mereu prezenti în mijlocul familiei regale la toate sarbatorile conventionale.

Casa de piatra, champagne, cheers!  



Catch up With the Sun

by Hermin Abramovitch

Ticking away the moments that make up a dull day
You fritter and waste the hours in an offhand way.
Kicking around on a piece of ground in your home town
Waiting for someone or something to show you the way.

Tired of lying in the sunshine staying home to watch the rain.
You are young and life is long and there is time to kill today.
And then one day you find ten years have got behind you.
No one told you when to run, you missed the starting gun.

So you run and you run to catch up with the sun but it’s sinking
Racing around to come up behind you again.
The sun is the same in a relative way but you’re older,
Shorter of breath and one day closer to death.

Every year is getting shorter never seem to find the time.
Plans that either come to naught or half a page of scribbled lines
Hanging on in quiet desperation is the English way
The time is gone, the song is over,
Thought I’d something more to say.

Pink Floyd


Va simtiti uneori vinovati de “ceva”?… (by Melanie)

Daca “da”, cum va împacati cu-acest sentiment de vinovatie?… Cred ca toti cunoastem cel putin o persoana care ne-a relatat acum un an sau recent ca se simte “paralizat(a)”, coplesit(a) de-un sentiment de vinovatie, ba chiar ar fi capabil(a) de-a se auto-condamna! Adevarul e ca toti confundam adesea “greseala”(eroare) si “vina”; de ce?… Pentru ca asa am fost educati, învatati, obisnuiti, de-am ajuns sa fim “programati” si pentru acel sentiment. Dar ATENTIE: greseala si vina NU sunt sinonime! Cine n-a rostit macar o data acea zicala milenara:”a gresi, e omeneste” sau “greseala e umana”?! În final banala, DAR orice eroare ne-ajuta sa întelegem, sa ne corectam, sa ne îmbunatatim. Pe când vina e condamnabila, poate fi atât de grava, încât sa (ne) conduca la tribunal si mai departe… 

Concluzie-morala: trebuie sa încetam de-a ne învinovati, de-a ne culpabiliza pentru o vina imaginara, deci inexistenta si sa ne-acceptam erorile, sa ne-asumam consecintzele lor si sa tragem concluziile de rigoare si de cele mai multe ori pozitive, pentru viitor!


oricum (via Rokssana’s Blog)

oricum Oamenii sunt adesea neînţelegători, iraţionali şi egoişti… Iartă-i, oricum. Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse… Fii bun, oricum. Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi… Caută succesul, oricum. Dacă eşti cinstit şi sincer, oamenii te pot înşela… Fii cinstit şi sincer, oricum. Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma intr-o zi… Construieşte, oricum. Dacă găseşti liniştea şi fer … Read More

via Rokssana's Blog


The Butterfly Dance….. (via androxa)

The Butterfly Dance..... The Butterfly Dance I stand in the rain, feeling love begin. Smatterings of the glass fall against my – Frail frame, as the love peels off all my skin, A tragedy under a falling sky. Nervous butterflies danced through my warm veins. I fell in love and out of fantasy, Come see me yearning, under this cold rain. Feeling time count-down to our ecstasy I search my vacant mind for all the ways, To believe you love like you say you… Could. I’m so tir … Read More

via androxa


I Give You Life

by Hermin Abramovitch

The Sistine Chapel was built between 1475 and 1483 and named after the Pope who had it built, Sixtus IV. It has the exact dimensions of the Temple of Solomon, as detailed in Christianity’s Old Testament: 40 feet wide by 130 feet long.
Pope Julius II requested that Michelangelo repaint the ceiling in 1508.
The ceiling is nearly 68 feet off the ground. How could Michelangelo paint on the ceiling? He needed something to support him for hours on end. An important man in town offered to build a special scaffold that would hang from the ceiling by heavy ropes. Michelangelo didn’t like that idea because he didn’t want to leave any holes in the ceiling. Instead, the artist built his own scaffold, which was held high in place by brackets that connected to the walls.
For a year after the ceiling was completed, Michelangelo had to have other people read to him because his vision had deteriorated so much. The experience also nearly permanently altered his eating habits and made him habitually tired.


Dacă ar exista o bancă a TIMPULUI…(Melanie)

Dar NU, nu exista, sa ne imaginam totusi c-ar exista undeva… si ca-n fiecare dimineatza ni s-ar credita 86 400 euros(sau US$!), fara nici-o dobânda zilnica, iar noaptea s-ar sterge tot ce n-am folosit în ziua respectiva. Ce-am face oare, am retrage tot?!… De fapt, fiecare dintre noi suntem “clientzii” unei asemenea banci si numele ei e TIMPUL.

Explicatie: în fiecare zi, ni se vireaza-n cont 86 400 secunde, seara sau noaptea, ni se sterge tot ce n-am folosit în mod interesant, util, placut si uite-asa, contul ni se goleste si-ajungem pe “rosu”, desi am fi putut sa-l evitam! A doua zi, ni se crediteaza aceeasi “suma”, operatiunea se repeta seara, adica se elimina “soldul”. Concluzie: daca nu ne servim de secundele zilei, pierdem restul si nimic nu ni se ramburseaza. În plus, NU putem împrumuta nici-o secunda pâna “mâine”! De ce?… pentru ca trebuie sa traim cu PREZENTUL sumei de azi, sa-l investim la max în: sanatate, bucurii, realizari, placeri, etc…

Ce reprezinta un an?… un student care l-a repetat ar putea raspunde…
Dar o luna, o saptamâna, o ora?… doi iubiti-îndragostiti despartiti temporar sau definitiv simt cu sigurantza…
Dar un minut?… conteaza, pentru cineva care a pierdut un tren sau un avion…
O secunda?… e uneori vitala, pentru cineva care tocmai a evitat un accident ce-ar fi putut fi fatal…

Concluzie: TIMPUL nu fuge, nu zboara, nu curge, ci e la fel de relativ, înainteaza spre infinit cu-aceeasi viteza, ne “îndeamna”, ne încurajeaza, ne grabeste sa actionam azi, acum. Tot EL ne reaminteste ca fiecare secunda pe care o traim e pretioasa, mai ales daca o petrecem cu persoane rare, interesante, speciale… TIMPUL nu asteapta pe nimeni! IERI face deja parte din trecut, MÂINE e un mister, o enigma înca, ne ramâne doar AZI, deci prezentul, un veritabil cadou, ceea latinii afirmau:”memento mori!” si “carpe diem!” sunt valabile si azi…