Velkommen til Norge! Bine ai/ati venit în Norvegia!

by Melanie

Mi-amintesc ca la orele de geografie din “generala”, proful îsi începea lectiile cu:”priviti harta din fatza…” Deci Norvegia se afla în extremul nord european, cu tzarmuri udate de Atlantic si de Oceanul Arctic. Aceasta tara ar trebui sa fie un tarâm înghetzat, dar prezentza curentului cald Gulf Stream încalzeste sutele de fiorduri, “îngradite” de munti falnici, majestuosi, împodobitzi cu paduri de pini verde-jad(specie tipic norvegiana), la poalele carora zaresti livezi cu pomi înfloriti, unde culorile pastelate predomina, preerii luminoase, presarate cu oameni(aprox 5 milioane, majoritatea în sud!) si animale. Desigur ca exista si câtiva ghetzari, dar viata continua pe-aceste meleaguri unde luminozitatea devine în timpul verii cristalina, transparenta, UNICA, cerul norvegian “jongleaza” cu soarele de la miezul noptii, iar în lunile de iarna flirteaza cu misterioasele aurore boreale…

Am parcurs aceasta tara de vis de la sud la nord, circa 1750kms si pot afirma ca NATURA e “regina” peste tot! Norvegienii i se înclina, sunt constientzi de suprematzia ei si-au acceptat din totdeauna, cu modestie “darurile” ei. Dupa traversarea Cercului Polar, am atins Cap-Nord, limita septentrionala a continentului nostru, fara sa întâlnesc acel personaj care mi-a fascinat copilaria: Regina zapezilor care-si colinda regatul în sania trasa de reni… Viata-i grea în Nordland, oamenii se “raresc” cu cât înaintezi spre destinatia finala, iar cei care au ales sa supravietuiasca acolo, s-au adaptat la interminabila si aspra iarna polara, asteptând cu nerabdare scurta vara, cu razele soarelui boreal…

Acest popor sobru, unit si demn traieste într-un fel de simbioza cu natura, cât mai simplu posibil, iar societatea norvegiana e bazata pe generozitate si solidaritate. Am reconstatat aceste calitati recent, la fatza locului, dupa tragedia de la Oslo, urmata de cea de pe Insula Utoya… A afirma ca Norvegia e cea mai bogata tara europeana, e un secret de-al lui Polichinelle: zacamintele si rezervele de petrol din Marea Norvegiei le-asigura înca vreo 50 ani independentza si autonomia energetica, ba mai si vând din el! Aceasta “mana cereasca”(oceano-maritima mai degraba!) nu i-a schimbat pe autohtoni, dimpotriva, vor fi ramas la fel de modesti, de simpli, de generosi. În weekend si-n vacantze merg la cabanutza proprie(sau închiriata), situata într-un fiord, între doua stânci sau pe-o insulitza(unde ajung cu barcutza sau în canoe!), uneori pitita între pini si mesteceni, adesea izolata, de trebuie sa-si lase masina la 2-3h de mers pe jos! Exista zone unde singura “populatie” e cea a renilor si-a elanilor, care-si potolesc setea în numeroasele cascade. Se pare ca daca le-asculti cu inima, vei distinge muzica trolls-ilor, iar vântul dintre fiorduri parca murmura “cântecul lui Solveig”, interpretat de Barbara Hendricks îti tulbura sufletul… Dar verdele, sub toate nuantzele sale, e “rege” peste tot, având aceeasi semnificatie si-n Norvegia: culoarea sperantzei!

Edvard Grieg – Peer Gynt

This slideshow requires JavaScript.