“‘Cause if you don’t want me,
Maybe I don’t want you…”(Cat Stevens – Last Love Song)
O veche prietena (medic) mi-a povestit zilele-astea despre experienta unei rude apropiate, care tocmai s-a despartit de partenerul de viata, dupa 15 ani… Nu mi-a furnizat prea multe detalii, am retinut ca nu au (avut) copii, cert e ca orice ruptura, urmata de-o despartire, e adesea dificila, greu de depasit, mai ales în primele zile, saptamâni, ca si un deces sau o mutare-n alta localitate. DAR, indiferent de situatie, o ruptura, o despartire sau un divort vor avea si parti pozitive, chiar daca totul pare negativ la prima vedere…
Cel putin o data-n viata, toti trecem prin faze asemanatoare, iar vârsta nu are importanta. Exista însa doua categorii de persoane: cele care provoaca ruptura, parasesc, înainte de-a fi parasite, si cele care si-au gasit “perla rara” lânga care au ramas ani de zile… Cunoastem personal sau am auzit în anturajul nostru despre cupluri care dupa “n” ani de viata comuna, cu sau fara copii, realizeaza ca au ajuns la un prag de “saturatie”, ca viata actuala va fi devenit insuportabila si decid sa-i puna capat brusc, sa treaca la altceva, la o alta etapa… si uite-asa, acea viata linistita, doar în aparenta, se darâma si se transforma într-o melodrama, mai mult sau mai putin… dramatica!
Oare despartirea sa fie mereu doar din vina celui/celei care a hotarât sa plece, sa se separe de partener(a)?… NU, categoric! Cât de oribil si de dureros pare, cel/cea parasit(a) va recurge uneori la afirmatii aberante, gen:
- nu-i vina ta, credeam ca te iubesc, dar sunt pierdut(a) fara tine… ce rau îmi pare, gata, nu vreau sa-ti mai fac rau în continuare… ai viata ta, traieste-o asa cum vrei, n-are sens sa-ti mai pierzi timpul cu mine, etc…
- îmi pare rau sa te parasesc, esti “asa si pe dincolo”(sic!), nu-i vina ta, sunt un/o tâmpit(a)… de-ai sti cât ma detest pentru ca am ajuns si-aici, dar am senzatia ca trebuie sa plec, altfel as strica cea mai frumoasa relatie din viata mea…
- cred ca nu-s facut(a) pentru a ma angaja într-o relatie pe termen lung, as vrea ca totul sa ramâna lejer, “cool”, simt ca s-ar putea sa ma îndragostesc de tine, ceea ce ma “paralizeaza”, literalmente, asa ca prefer sa ma opresc aici, fii sigur(a) ca nu-i vina ta, n-ai de ce sa te-analizezi sau sa culpabilizezi…
- nu, nu-i vina ta, am impresia ca nu va fi fost momentul potrivit pentru mine… prefer sa cunosc si sa ma amuz cu alte femei/alti barbati, nu ma simt de loc pregatit(a) pentru a trai în cuplu, desi crede-ma pe cuvânt: esti o fata/un baiat de nota 10!
- of, ma detest, ma urasc, ma dispretuiesc pentru ca te iubesc, habar n-am de ce simt asa, sunt un/o “loser”(a), tzin la tine, hai pa!
Lista frazelor respective ar putea fi lunga… unele le-am auzit “pe viu”, altele ne-au fost repetate de rude sau prieteni… Ce-au în comun toate? Incoerenta! Adica nu-i vina ta, dar lasa-ma sa ma auto-biciuiesc, ca sa nu mai culpabilizez pentru ca pleci!
===
De fapt, dupa o ruptura, vei putea descoperi si constata cine-ti sunt adevaratii prieteni, fideli, constanti, dezinteresati, neconditionati, toleranti, rabdatori, care ti-asculta aceeasi poveste de “n” ori, care-ti dau un servetel sa-ti stergi lacrimile, care-ti telefoneaza sau te emaileaza zilnic sa afle cum te simti, care eventual, te vor gazdui, daca vei avea nevoie, intuindu-ti noua fragilitate si sensibilitatea accentuata de evenimentele traite… aceia care te vor invita la o cina, te vor încuraja sa faci sport, sa-ti schimbi ideile, ambianta, atmosfera, sa-ti demonstreze ca esti capabila(a) de a merge înainte, de a continua pe drumul vietii, în ciuda obstacolelor inevitabile, cu încredere, cu tenacitate, cu perseverenta spre noi orizonturi…
Statisticile afirma ca multe despartiri au loc toamna, fara a enumera cauzele, motivele, pretextele… Dar asa cum am mentionat la început, orice situatie similara sau identica are si urmari pozitive, doare “visceral”, pe moment, recenta, dar (va) trece, cu siguranta… Si-apoi, sa ne reamintim cât mai des ca viata-i plina si de surprize placute! Ah, daca vreodata intentionati sa puneti capat unei relatii, folositi diplomatia, dar ramâneti corect(a), cinstit(a)! Evitati mesajele telefonice, emailurile sau scrisorile… :-)