Monthly Archives: January 2012

Inovative furniture


What he sees?


True colors

by Melanie

Cineva mi-a spus pe vremuri ca viata e ca un curcubeu multicolor, dupa o ploaie calda… I-am raspuns ca nu-l poti zari, atinge daca-ti lipseste soarele si ploaia torentiala. Avea dreptate, dar uneori ma multumesc doar cu ploaia, deoarece ma îmbie sa dansez, sa fredonez, sa înaintez spre soare… Si-asa voi proceda si azi, fara sa-mi pese de “multimea dezlantuita”, caci ploua marunt… N-ai încercat sa dansezi în ploaie niciodata?! Încearca si-ai sa resimti aceeasi senzatie de libertate, ca si mine! Îndreapta-ti privirea mângâitoare spre soare si vei constata ca ochii ploii vor naste raze în mijlocul eventualului azur, unde curcubeul nu va întârzia sa apara… Sub pleoapele-mi-jad, stropii de ploaie îsi preling bucuria ce înainteaza spre eternitatea culorilor… si iata ca o melodie se înfiripeaza între noi, ca o poteca de ani-lumina cu un duios semn de mirare… Ma-ntrebi:”ce contine ploaia noastra?…” Ezit sa-ti raspund, gândindu-ma la un fel de amalgam, unde iubirea-dragostea, tristetile, bucuriile se contopesc, se împletesc ca niste liane solide, pentru a ne picura-n suflete perle sidefate si-a ne îndemna sa ne zâmbim, sa cântamn, sa lacrimam, sa dansam, sa ne iubim, uitând de noi, ratacindu-ne în lumea ploii, a curcubeelor si-a aurorei boreale… Iata ca ne-am dezgolit trupurile si sufletele, dupa ce-am aruncat toate poverile în abisul uitarii, acolo unde trecutul s-a transformat într-o planeta moarta, izolata de VIATA prezenta… Am ales sa ne pierdem printre constelatiile zodiilor noastre, de unde zburam cu aripi imaginare, lasând în urma cenusa extazului suprem… Iubirea absoluta ne curge prin vene, a capatat culoarea macilor aprinsi, urca spre inima, gara-terminus… Tacerea ne-a acaparat, ma saruti si-mi spui ca mâine vom porni spre curcubeul ale carui culori sunt adevarate, concrete, tangibile… Te voi urma, ca si pâna acum!


Comrade Napoleon

by =ahermin

“It had become usual to give Napoleon the credit for every successful achievement and every stroke of good fortune. You would often hear one hen remark to another, ‘Under the guidance of our Leader, Comrade Napoleon, I have laid five eggs in six days’; or two cows, enjoying a drink at the pool, would exclaim, ‘Thanks to the leadership of Comrade Napoleon, how excellent this water tastes!” – George Orwell, Animal Farm

bonus:

Please find the difference


We Found a Big Dog

by =ahermin

You gotta be crazy, you gotta have a real need.
You gotta sleep on your toes, and when you’re on the street,
You gotta be able to pick out the easy meat with your eyes closed.
And then moving in silently, down wind and out of sight,
You gotta strike when the moment is right without thinking.

And after a while, you can work on points for style.
Like the club tie, and the firm handshake,
A certain look in the eye and an easy smile.
You have to be trusted by the people that you lie to,
So that when they turn their backs on you,
You’ll get the chance to put the knife in.

You gotta keep one eye looking over your shoulder.
You know it’s going to get harder, and harder, and harder as you
get older.
And in the end you’ll pack up and fly down south,
Hide your head in the sand,
Just another sad old man,
All alone and dying of cancer.

Dogs, Pink Floyd


„Ar fi un şoc pozitiv să intre la închisoare“

 

via „Ar fi un şoc pozitiv să intre la închisoare“.


Justiţia a câştigat „trofeul Năstase“

 

via Justiţia a câştigat „trofeul Năstase“.


Tonio, mon amour, mon Petit Prince…

by Melanie

N-am facut un secret(al lui Polichinelle!) din faptul ca locuiesc la nici 4kms de aerodromul de unde genialul St-Exupéry a decolat si unde a aterizat de nenumarate ori, înainte de-a se prabusi în Mediterana, în august-1944. Trec adesea pe lânga aerodrom, în drum spre “rocada” si de fiecare data resimt aceeasi emotie gândindu-ma ca unul dintre monumentele culturii franceze si universale ale secolului-XX, Antoine de Saint-Exupéry, veritabil “Om al Renasterii”, a petrecut o parte din scurta-i viata aici… Urbea mea i-a fost draga lui Antoine pâna la plecarea sa în neant, la numai 44 ani, RIP. La circa 10′ de aerodrom se afla Avenue de St-Exupéry si apartamentul unde a trait de câte ori era “bazat” aici, între aterizari si decolari. Am avut sansa, onoare si privilegiul de a-l vizita cu ani în urma, via un stranepot al Generalului Chassin care îl cunoscuse personal pe St-Ex, despre care afirma:”pentru mine si toti cei care am avut fericirea sa-l cunoasca de-aproape, Antoine era un geniu universal. Pe buna-dreptate, caci a fost: scriitor, filosof, pilot, inventator, matematician, inginer, erou de razboi si un prieten nepretuit. Viata lui a fost daruita, consacrata aviatiei…” Leonardo da Vinci era convins ca ochii sunt ferestrele sufletului si ca ei reflecta intensitatea vietii interioare… La fel gândea si Tonio, afirmând ca omul e un “nod de relatii” cu semenii nostri, copii si adulti, cum el-însusi a pastrat un suflet de copil toata viata.

Asadar, am intrat în camera-birou ca într-un sanctuar… pe-o masutza era o vaza cu flori uscate, un singur tablou pe peretele din dreapta, o carte deschisa pe-un fotoliu de piele uzata de trecerea anilor… domnea un climat de poezie si de vis, de real si de discretie, exact ca si cum St-Ex tocmai parasise temporar încaperea. Am încercat sa mi-l imaginez acolo si-am închis ochii… Deodata mi-a aparut în minte Micul Printz! Ma uitam la el cu ochii mintzii, mirata, întrebându-ma de unde venea, parea zgribulit de frig, cu parul blond ravasit… De ce tocmai EL mi-aparuse?…L-am ciufuluit un pic si l-am invitat sa ia loc. I-am pregatit un ceai si-n timp ce-l bea, l-am “studiat” îndeaproape: cum tinea cana calda între mânutze si cum sorbea tacticos, bucurându-se de fiecare moment al caldurii licorii ce-i încalzea trupul de spiridus. Ochii lui mari înconjurau camera ca, apoi, sa ma fixeze, iar eu asteptam sa-mi spuna de ce venise… Imaginea lui parea concreta, îmi dadea o senzatie placuta, îmi facea bine. Desi totul era fictional, prezentza lui era supra-realista, poate datorita “înaltimii” sale, caci emana speranta si prindea contur în mintea mea… Ma gândeam “tetanizata” ca daca voi rosti ceva, Micul Printz va pleca… Pe masura ce îl “masuram” din priviri, termenul de “mic” îsi reconfigura sensul si aria semantica, capata noi valori si un nou spatiu mult mai vast, un loc imens în trupul de copil al musafirului meu. Micul Printz îsi restructurase cavitatea corporala, în asa fel, încât sa poata cuprinde toata populatia unei lumi fara forma, dar plina de sentimente uitate de civilizatia noastra… O lume din care, multi ar încerca o evadare din ritmul “turmei”, stiind ca doar unii, putini reusesc…

Ma uitam la el si ma simteam copil… Gânduri stranii, placute ma invadau uitându-ma în ochii lui mari, uimiti, caldurosi. Ma simteam ca o naufragiata pe-o insula tropicala pustie, mi-era imposibil de a-mi exprima si-a-mi defini vorbele înca nepronuntate, lasate de Micul Printz în ceasca de ceai… L-am perceput ca pe-un deschizator de drumuri, matur si responsabil, un fondator al unei noi lumi unde si eu voi avea un loc. Genele-mi tremurau, caci îmi vizualizam viata traita pâna a-l cunoaste si-un tablou cu o natura moarta mi se plimba pe retina sufletului… Zaream un tunel în sens-unic, cu lumini aprinse, apoi o curba ascendenta spre un viitor dominat de-un optimism constant, asteptam ca EL sa rosteasca primele cuvinte care sa-mi schimbe destinul cu masti, desi amândoi stiam ca depinde numai de noi… Si-a terminat ceaiul, a pus cana pe masutza, s-a apropiat de mine, cu un zâmbet cald, si-a “îngropat” mânutele sale în ale mele si mi le-a sarutat grabit, ca si cum s-ar fi ferit de cineva sau de el-însusi… În acea clipa, am avut certitudinea ca am si voi avea acces ORIUNDE pe-aceasta planeta, iar tot ce realizasem si dobândisem pâna atunci sau considerasem important, va fi fost “apa de ploaie”, irelevant. I-am multumit în gând, fiind sigura ca telepatia functiona deja între noi, fapt confirmat putin mai târziu… În prezent, pe scena vietii mele, EL mi-a schimbat decoruri, panouri, actori, costume, iar lumina tunelului va fi devenit mult mai clara, mai vizibila. Acel sarut ma auto-definise complet, definitiv, caci ma reprezenta fidel, cu visele, cu tristetile, cu bucurille mele… Micul Printz mi-a dat de înteles ca traisem conform unui model de viata-rutina, erodata de ani, fara emotii viscerale… si iata ca El, de-acum, instalat în aceasta relatie cu mine, de bucurie profunda, de veselie sufleteasca datorita regasirii noastre, o relatie pe care am decis s-o cultivam, pentru a ne pastra acele emotii si sentimente ce le credeam ratacite, uitate în sertarele ascunse ale inimii… Senzatia ce ma invadase mi-era complet necunoscuta, dar întelegeam ca oricine ar putea s-o traiasca, mai devreme sau mai târziu, daca nu ne-am retine pornirile emotionale. Micul Printz m-a învatat ca bucuriile mari provin tocmai din lucrurile mici si de-atunci percep viata altfel…

Brusc, mi-a deschis ochii si s-a culcat pe-acel fotoliu, l-am învelit cu pledul englezesc al lui Tonio, i-am soptit:”somn usor!” si-am îndraznit sa-l întreb cu vocea-mi tremurânda:”Cum te cheama, dragule drag?…” – fara sa-si deschida ochii, s-a ridicat si mi-a oferit o anemona din vaza de pe masutza, mi-a raspuns cu vocea-i blânda ca stiu CINE e, apoi mi-a marturisit:”nu trebuie sa-ti pui niciodata mintea cu florile… Doar sa le privesti, atât! Floarea mea înmiresma planeta, însa eu n-am stiut sa ma bucur de ea… Povestea aceea cu ghearele care m-au necajit atât de mult, ar fi trebuit sa ma înduioseze… n-am fost în stare sa pricep nimic pe-atunci! Ar fi trebuit s-o judec dupa fapte, nu dupa vorbe. Parfumul ei ma îmbata si ma însenina! N-ar fi trebuit sa fug de ea, ci sa-i presimt duiosia, dincolo de orice… Florile sunt atât de ciudate! Dar eram prea tânar ca sa stiu cum s-o iubesc…”(Le Petit Prince – Antoine de St-Exupéry)
===
Am parasit biroul mergând pe vârfuri, ca sa nu deranjez magia acestor momente petrecute cu Micul Printz… înainte de-a închide usa, m-am uitat spre fotoliul unde dormea linistit, cu un zâmbet senin pe fatza… I-am transmis un sarut imaginar pe frunte, i-am multumit din nou si i-am murmurat: te iubesc, Tonio, azi si mereu…


VIDEO Circ topless la Forumul Economic Mondial

 

via VIDEO Circ topless la Forumul Economic Mondial.


Can you believe your eyes?

Reblogged from Mid- Work hard play hard:

Click to visit the original post

Found this funny picture that I took in San Francisco, around 2 years ago. These little creatures were lying on top of each other, in the middle of Union Square. At first, I couldn’t believe my eyes, but as I’ve said before, nothing is impossible!


5 Star Wars Animals

Reblogged from ThatsDopeDaily:

Click to visit the original post

  • Click to visit the original post

1. Darth Rabbit

2. Jedi Squirrel

3. Bear Siths

4. Bantha Squirrel

5. Cat Vs. Dog Light Saber Battle


The Three Rules of Western Discourse and Why The Media Must Always Blame Israel

Reblogged from Bridge Houston:

By Barry Rubin

…While some stories are distorted or even at times fabricated, others aren’t mentioned at all. For example, at the early January event marking the anniversary of Fatah, the ruling party in the Palestinian Authority (PA), the official imam — the highest-ranking Muslim official in the PA who was appointed by PA leader Mahmoud Abbas, Muhammad Hussein — cited the Islamic hadith, attributed to Muhammad, that on the day of resurrection all Jews would be murdered.  

Read more… 640 more words


University of Pennsylvania Hosts Conference Promoting Campaign to ‘Boycott, Divest, and Sanction’ Israel

Reblogged from Bridge Houston:

Click to visit the original post

By Sun Tzu

The University of Pennsylvania is the home of the 2012 “National Conference of the Boycott, Divestment and Sanctions Movement” (BDS), whose origins lie in the actions of nations and groups including Iran, Hamas, and Hezbollah. The three-day event will take place on the U Penn campus February 3-5 and feature a variety of speakers with antisemitic, extreme views, such as Ali Abunimah, who has stated, “none of the European and American leaders who constantly lecture about Holocaust denial will dare to admonish Netanyahu for his bald lies and omissions about Israel’s ethnic cleansing of the Palestinians.”

Read more… 359 more words


Mainstreaming anti-Semitism

Reblogged from Bridge Houston:

Click to visit the original post

by Caroline Glick

Anti-Semitism may not yet be a litmus test for social acceptability in the US, but it has certainly become acceptable…

…The European media’s lies about Israel have been translated into official government policies of lying about Israel. So it is that the French National Assembly published a report last month about the geopolitics of water that included a 20-page diatribe claiming that Israel uses water as a weapon of apartheid against the Palestinians.

Read more… 368 more words


Why do Palestinians demand that Jerusalem be divided?

Reblogged from Bridge Houston:


Peace

Reblogged from Bridge Houston:

Click to visit the original post


Israeli humor - Hope kindergarten

Reblogged from Bridge Houston:


More Trees

Reblogged from Amintiri Vizuale: