Tarâmul meu de foc si gheatza…

This slideshow requires JavaScript.

motto:”am calatorit prin tot Universul ani de-a rândul ca s-o gasesc… uneori tot acest drum e doar un început.”(Meat Loaf)

soarele-i lenes în iunie, apune încet, noaptea soseste mai târziu, cu voalul ei opac, ce-ti mângâie genele… nu mai vezi nimic, dar îti reamintesti despre iubirea-dragostea-pasiunea devoranta, izvorâta brusc, violent din nucleul fiintzei tale, înainte de-a fi existat NOI-2… Irealitatea existentei a devenit un vis fermecator, o vraja ce te-au acoperit cu cea mai fina matase, unde absentza mea si iubirea ta sunt apasatoare, dureroase, caci permanente, ca oxigenul… am hotarât sa-mi urmez calea libertatii absolute ce ma conduce spre VIATA si spre acea seninatate cautata, râvnita de toti, izolându-ma de TIMP… vei fi realizat ca “el” nu “rezolva” nimic, nu vindeca, nu cicatrizeaza ranile sufletului ce-ti supravietuieste gol… inima mi-e plina de-o lumina difuza, verde-boreal, iar razele-i calde îmi ofera picaturi de fericire dulce-amara… în a ta, continua sa cada aceeasi zapada nostalgica de primavara, alunecând încet, dar sigur spre orizontul neantului… toate amintirile s-au estompat, înainte de-a fi topite de ariditatea acelui pustiu din “viitorul-trecut”… ti-ai ars UNICA iubire, din a carei cenusa, “pasarea-Phoenix” nu va reînvia în blânda simfonie a culorilor curcubeului… si azi îti ploua cu dor, cu dragoste, te-aud plângând, strigându-ma, ecoul asurzitor e perceput doar de tine si-ti revine ca un bumerang invizibil… sufletul ti-e la fel de gol dupa ratacirea prin labirintul întunecat, iluzoriu al vanitatii si-al zadarniciei unde te-ai pierdut definitiv… suspini ca un copil dupa o jucarie stricata, stiind ca nimeni n-o mai poate repara, dupa iubirea ce s-a evaporat, a disparut, te-a “uitat”… te zbati ca un naufragiat, cazut din corabia fara destinatie-terminus, fara colac de salvare, departe de orice palma de pamânt… de-abia îti pastrezi capul deasupra apei, ti-e teama de-un eventual “tsunami” declansat de Chronos cel inflexibil caruia nu-i pasa de nimeni; continua sa alerge ca un “pur-sânge” salbatec, vesnic liber, depasind viteza luminii si-a sunetului, zdrobindu-ti trupul si sufletul în mii de cioburi transparente… valul devastator risca sa provoace un seism, sa spulbere urmele iubirii unice si-ale dragostei sublime cu o indiferentza cruda, încât viata-însasi se opreste, înceteaza de-a exista… orice efort sau tentativa de-a iesi din spirala trecutului îndepartat sau recent, sunt sortite esecului, caci învinse din start de PREZENT.
– – -
epilog… ti-ai recusut inima cu un fir rosu-corail, culoarea pasiunii viscerale, dar continua sa-ti sângereze dupa ce-am zburat spre tarâmul meu boreal unde domina verdele-crud si negru-antracit, la ani-lumina de tine, unde focul si gheatza sunt în eruptie, se iubesc, se contopesc, în lava incandescenta a iubirii fara de sfârsit ce-mi curge-n vene, iar cenusa calda ma înveleste, ca doua aripi de albatros, azi si mereu…

Meat Loaf – I would do anything for love

19 thoughts on “Tarâmul meu de foc si gheatza…

Comentariile nu sunt permise.