Sclavii dictatorului-tutun si-ai tiranului-net...:-)

ML, prietena-ziarista la HP-France, m-a anuntat aseara ca a renuntat la tutun, definitiv! Am fost atât de bucuroasa, încât as fi luat-o-n brate s-o pupacesc si s-o felicit, daca nu ne-ar desparti momentan niste kilometri… De vreun an, nu mai abordam subiectul “arzator”, desi nu a fumat niciodata în prezenta mea si n-am nici-un fumator în anturaju’ meu, slava cerului!

Acum vreo 15 zile, ML îmi confirmase ca o colega care fuma un pachet/zi, renuntase la tutun de pe-o zi pe-alta si ca se considera “o victima fericita pe altaru’ demonului tutun”! Cum a procedat?… Smecheria sau gaselnitza ei consta în “personificarea” tigarii, devenita în ultimele saptamâni “cel mai aprig dujman”! Un fel de troll care circula pe net(deci si pe bloage!) pe care-l lasi sa vorbeasca singur si-l ignori definitiv, pâna-si da seama ca-i un “neica-niminea”, total irelevant si dispare cu coada între… taste si mâini! Sau un tip neglijent cu slitzu deschis, far’ ca cineva sa-i atraga atentia discret, înainte de-a intra-n birou’ directorului! Sau genu’ de blogheri care-s gata sa-ti pupe si cizmele de gradina pen’ca au aterizat pe-un blog interesant, desi sunt detestabili si detestati, atât pe net, cât si-n viata reala! Well, tutunu’ devenise la fel pentru colega lui ML! Un “ceva” care-i controla viata, gesturile, îi conditiona ziua, ba o si ducea de nas(sic!), cum vroia si unde vroia “el”(tutunu’) sau “ea”(tigara)… Se stie ca toti fumatorii îndârjiti sunt persoane angoasate, anxioase, stressate si-n final “zlabe” de înger si nu numa’! Cam ca unii care fac clasamente de bloage, îi incita la competitie si la rivalitate, un fel de joc fara reguli, haotic, “la nemereala”, da’ important e sa fii primu’! Altii le sugereaza blogherilor subiecte, ce si cum sa scrie pentru a-si asigura primu’ loc, sa fie (re)cunoscuti pe Twitter si pe facebook… Big deal! Exista site-uri ce se întrec în a ne ispiti cu diverse “tentatii” ce se adeveresc nule… Toate-astea reprezinta un soi de concept al timpului si-al modei complet efemera, iluzorie a pânzei netului, în final ca o… tigara!

Si uite-asa, prietena mea a decis sa stopeze fumatu’, zicându-mi:”Mélanie, cum e posibil ca un chistoc mizerabil sa-mi dicteze viata?! M-am saturat sa-mi încep si sa-mi termin ziua cu tutun, cu fum… mi-e sila de tusea tabagica matinala, de mucozitatile neplacute de-mi vine sa vomit! Mi-e lehamite de tenu’-mi cenusiu tot anu’, de tigara strivita, de brichete, de haine si de masina ce put a tutun statut… si-apoi de banii cheltuiti si-apoi de ce sa-mi avansez moartea?!” Cum are 40 ani, un sot adorabil si 3 copii, care au nevoie de ea sanatoasa, înca multi ani, a ales VIATA… a hotarât sa se debaraseze de-acest “dictator” oribil si de toti tiranii netului! Am felicitat-o pentru alegerea-i pozitiva, vointza, motivatie si determinare, fredonându-i: