Bine-ai venit noiembrie… frunzele au ruginit, copacii sunt aproape goi, dealurile si câmpiile sunt pustii, ploi marunte cad aproape zilnic… azi mi-am reamintit verdele primaverii, cu firele de iarba cruda, caldura verii, cu dealurile inundate de floarea-soarelui… nu mi-e dor de ele, chiar daca uneori toamna-i rece, trista, amara, o iubesc pentru splendoarea-i aramie si soarele-i chihlimbar… pentru lumina-i blânda, pentru aromele-i de must, de gutui, de dovleac si de castane coapte… ador toamna cu toate culorile-i flamboaiante de foc-pasiune…
- – -
Reblogged this on DE VORBA CU ALEXANDRA.
pai zacusca proaspata nu exista!
ciupercile alea par bune, daca au lamelele altfel decit albe-albe, m-as fi bagat la ele!
@Ratounet, exista (si) zacusca proaspata: la ratatouille…
à propos de ciuperci, am fost tentata sa le adun, caci lamelele erau roze si sa le arat unei farmaciste, asa se procedeaza aici, dar… ieri a fost day-off si farmaciile erau închise!
Culori minunate si …ciupercute.
@9, n-am îndraznit sa le-adun, desi semanau leit cu cele “roze” pe care bunica-mi materna(RIP) le culegea de sub brazi, pe care le frigea sau pregatea ciulama, cu usturoi si patrunjel, lânga care “trântea” o mamaligutza!
“o tempora, o mores!”
Si eu mergeam cu bunica la cules de …bureti, li se spune pe la noi. Ciuperci de camp sau de padure, le culegeam si i le aratam pentru a fi sigura ca n-am gresit. Pitoance, galbiori, bureti amari albi, cuci, oiene…
Acum, cumpar doar din magazin…
@9, da, bureti… merci ca mi-ai reamintit acest cuvânt!
Bunica le numea adesea ciuperci de câmp, de restu’ n-am auzit… Ca si tine, aici le cumpar de la fermierii locali, iar de 2-3 ori/an, vecini-amici ne ofera ghebe sau mânatarci culese la vreo 50kms d-aci, pe care le tai în lamele, le prajesc în ulei de masline cu mirodenii si ierburi… Sunt “ciupercoasa”-rau, as mânca zilnic, mai ales ca nu-s carnivora! 
si zacusca de ghebe nu faci?
@9, nu fac nici-o conserva, prefer totu’ proaspat…
Ce natura frumoasa te inconjoara, Mel
port nostalgia lui octombrie in suflet… cand noiembrie paseste dinspre miezul toamnei spre noi, ii respir parfumul de frunze aramite, de crizanteme ravasite, de ganduri intristate si ploi…
Fragutza, poate peste o luna vei resimti nostalgia lui noiembrie…