Reserva de biosfera-UNESCO, tambien…
Vacanta dinamica si activa, ca de-obicei, caci te poti odihni acas’! Plus ca Franta are plaje la Mediterana si la Atlantic, însa turismu’ “aeroport-hotel-plaja” nu m-a atras sau interesat vreodata, am zis!
Dupa arhipelagul Hawaii, cel japonez, Taiwan, Islanda, Ténérifé, iata-ma pe-alt tarâm vulcanic. Situata la extremitatea-nord a Canarelor orientale, Lanzarote, la circa 140kms de coastele Africii, poseda nenumarate calitati si atuuri. Spatii vaste, fantastice de lava pietrificata, numite “montanas del fuego”, minunate plaje situate pe coasta de sud, locuri aride spre interior, cu sate si orasele pitoresti, calme, peste tot cactusii enormi sunt prezenti, ca un remember al climatului cald si uscat. În ultimii ani, “aloe vera” va fi devenit un alt simbol al insulei, materie prima pentru creme, sapunuri, geluri-dus, etc.
Arhitectul canarian César Manrique, cel care a conceput hotelul-muzeu în care ma aflu(Melia-Salinas), a facut eforturi herculeene pentru a pastra Lanzarote “naturala si salbatica”, spre deosebire de “crunta soarta” îndurata de Gran Canaria si Ténérifé. Din pacate, eforturile sale n-au reusit nici sa calmeze, nici sa stopeze frenezia constructorilor si “lacomia” agentilor imobiliari! Litoralul sud al insulei a fost “lovit” din plin, caci turistii germani, englezi si scandinavi adora Las Canarias, deci platesc “bani grei” sa-si petreaca vacantele sau pensia aici! În ultimii 20 de ani, nu se mai contruieste aleatoriu, exista legi si reguli stricte, categorice: toate constructiile NU depasesc 3 etaje, trebuie sa fie albe, cu obloane verzi sau albastre(azul atlantic), una dintre conditiile “sine qua non” pentru a ramâne în patrimoniul-UNESCO! Am parcurs insula si pot afirma ca legea e respectata!
Lanzarote e o insula pitoreasca, interesanta, un must-see/visit pentru turistii activi care prefera sa descopere si sa exploreze un regat vulcanic, unde natura e stapâna peste “la tierra del fuego”… Dar oamenii locului vor fi reusit s-o “îmblânzeasca”, caci reusesc sa cultive rosii, cartofi si vitza de vie! Doar vinul alb e potabil(sic!), cel rosé si rosu sunt “surogate”, dixit un autohton!
Deci, recomand Lanzarote drumetilor dinamici, care la aeroport îsi pot recupera masina închiriata si pe cai(putere!) spre orice destinatie insulara!
- – -
P.S. Am pomenit aici despre Lanzarote:
http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/11/06/lanzarote-nuvela-si-filmul-serii/
Michel Houellebecq s-a inspirat din fapte reale, caci si-n acest hotel am zarit zilnic doua lesbiene teutone!
Ieri si azi am pasit pe urmele actorilor din “Los abrazos rotos” si-am înteles de ce regizorul a ales Lanzarote ca decor sublim pentru povestea dintre Mateo si Lena…
- – -












Apropo de protejarea insulei, am citit ca a fost un mare scandal, in urma cu cativa ani, cand au fost eliberate autorizatii de constructie, contra sfintei spagi. Insusi guvernatorul insulei si cativa politicieni locali au fost arestati, tocmai pentru a da o lectie! Asa se face protectie, daca legea nu functioneaza!
Da, ai auzit bine, ca deh, Canarele-s spaniole, chiar daca-s mai aproape de Africa…
Lectia a fost atât de severa si de drastica, încât de-atunci, legile se respecta, à la lettre…
De vis!
Nu-mi imaginam ca e asa frumoasa insula! Pare un peisaj selenar combinat cu exotismul africii!
Hapi, ai rezumat la fix…
Voi mai tria si pune alte poze asap.
O saptamâna e suficienta sa vizitezi toate locurile interesante, pitoresti, cum insula e mica, iar toate soselele sunt impecabile!