
Joan Baez, 72 de ani, legenda vie si simbol al anilor ’60 a carei deviza e:”N-aveti ragaz sa alegeti CÂND si CUM veti muri… Dar sunteti capabili sa hotarâti CUM veti trai.” Yesss, she’s sooo right!
Indisociabila de Bob Dylan, “young, free and restless”, un cuplu legendar, ca Simone de Beauvoir(nascuta tot pe 9/01!) & JP Sartre(tot “gemeni”!).
- – -
Am ales “Diamonds and rust” pentru ca aceasta melodie va fi ramas mereu în repertoriul ei, i-a fost “adresata” lui Bob Dylan, iubirea vietii ei… O iubire deja trecuta, dar fara amaraciune, fara ura, cu o melodie nobila, generoasa, senina, lucida, trista, implacabila. Joan cânta singuratatea femeii care tocmai s-a despartit de iubitul ei… Într-o seara cu luna-plina, telefonul suna: e vocea LUI, cel cu care a trait cei mai pasionanti ani din viata… EL doreste s-o revada, desi acei ani de iubire “nebuna” sunt departe de ea, la ani-lumina… Acest apel îi trezeste brusc amintiri despre o perioada pe care-o credea uitata… EA, femeia calma, rezervata, distinsa, classy, îsi revede iubitul-rebel, deja o legenda, un fenomen, provocator, liber si libertin, adorat de multimi, pe care l-a iubit, cu toate ca erau complet diferiti! Imagini “concrete” defileaza pe retina-i umeda: EL, pe scena, apoi, printre un vârtej de frunze uscate, în zapada… zâmbetul lui de om pierdut, debusolat fara ea, la fereastra a unui hotel. Îsi rememoreaza frazele lui dure despre poemele ei “slabe”… îl roaga sa-i gaseasca EL cuvintele ce-ar putea exprima sentimentele ei, sa-i “cicatrizeze” eventual “rana deschisa”, caci durerea e înca vie… Pentru anglofoni, textul e simplu, oscileaza subtil între trecut si prezent, muzica si vocea Joanei sunt un vector perfect ce exprima sentimente si emotii, versurile par intemporale, eterne, iar “morala” ar fi: o amintire placuta(un diamant) nu revine niciodata fara ceva trist(rugina)… Între nostalgie dulce-amara, vise si deziluzii, melodia e tulburatoare, ne “atinge” inima si parca sufletul varsa o lacrima, ca si versiunea celebrului “plaisir d’amour”, preluata de Joan:”plaisir d’amour ne dure qu’un moment, chagrin d’amour dure toute la vie…” Joan a modificat unele versuri în 2007:”si daca vei dori sa-mi oferi diamante si rugina, voi pastra doar diamantele…”
Happy Birthday, Lady Joan!

Da, frumoasa poveste dintre Joan & Bob…icon-uri ale muzicii anilor ’60 dar pentru mine, chiar și în zilele noastre!
Dimonds & Rust este una dintre cele mai frumoase piese ever!!!!!!!
PS- Melanie, știi că îmi pari că semeni cu Joan?? Nu știu de ce te „asociez” cu ea!
Joan & Bob sunt indemodabili, ambii mituri-legende vii…
mi s-a spus de câteva ori ca as semana cu Joan, deh suntem “cappies” de ianuarie… ceea ce-i o onoare si-o bucurie!
Guess what: ti se pare bine…
Ahaaaa…am spirit de observație, nu glumă!! Dar zău, așa e!!!