Minipovestiri (2)

 

 

Bipolarul

Gicu Popescu era un om respectat in cartierul lui. Sfaturile pe care le-a dat au transformat vecini in oameni de success, senatori, oameni de afaceri, jurnalisti, etc..etc..etc…

Bineinteles ca asta i-a dat mult de gindit lui Gicu care a ajuns la concluzia ca Dumnezeu i-a oferit un talent rar si daca-l foloseste  in mod responsabil poate sa faca oamenii fericiti.

In ultimul timp insa s-au intimplat in cartier multe sinucideri ciudate. Nu clasice, spinzurari, otraviri sau sarituri in cap de la etajul zece ci auto-taiat beregata cu briciul de barbierit ca in filmul Sapte Psihopati sau hara-kiri, dracu stie de unde au invatat tehnica. Intr-o zi un sinucigas a murit doar pe jumatate omorind zece trecatori nevinovati dupa ce si-a tras un RPG in burta, pe strada . Politia l-a interogat dupa ce i-au astupat gaura la spital si l-au externat.  S-a ajuns la concluzia ca Gicu Popescu e in depresie de citeva luni si nu prea mai da sfaturi responsabile. L-au internat la spitalul de nebuni. Cum Gicu era bipolar ( maniac depression)  a trecut relativ  repede in starea de “high” si a inceput sa dea sfaturi responsabile. Aproape toti pacientii salonului sapte s-au eliberat si s-au inscris la facultati diferite ca sa-si completeze studiile sau sa-si faca masteratul. Problema era ca doctorii nu au reusit sa-l echilibreze pe Gicu cu niciun medicament cunoscut si nu mai stiau ce sa faca cu sinuciderile ciudate din spital in perioada cind Gicu era “down”. Doctorul Panait Bulbucatu, seful sectiei era pe cale sa fie demis din cauza lui Gicu care nu se mai stabiliza odata. A hotarit sa-l omoare cu o injectie care nu lasa urme. A intrat tiptil in camera lui Gicu la miezul noptii. A scos seringa si cind sa i-o infiga in mina Gicu a lovit cu mina in aer in asa fel incit injectia s-a declansat in piciorul doctorului Bulbucatu. Bineinteles Gicu a continuat sa doarma, o visase pe fosta nevasta  si il omorise fara sa vrea pe doctorul criminal din cauza visului. Cind s-a trezit l-a gasit intins pe jos, cu ochii deschisi, bulbucati si fixati in tavan. Cind si-a dat seama ca e mort a tulit-o pe usa si dus a fost din spitalul de nebuni. S-a ascuns in Baia Mare unde s-a casatorit cu o unguroaica. De vindecat s-a vindecat doar de dat sfaturi pe viu, cind e “high” pune talkback-uri  dure la ziarul Romania Libera. Cind e “down” se duce si o injura pe soacra-sa. O face tirfa batrina si nazista. Dupa ce  ea il scuipa si-i trinteste usa in nas el se caca pe presul din fata usii ei si se auto-echilibreaza astfel pentru citeva zile. Politia nu l-a gasit inca desi e banuit de moartea doctorului Bulbucatu. Se spune ca au incetat sa-l mai caute de fapt. In ultimul timp n-au mai fost sinucideri neconventionale si asta e stare de liniste, nu?

Macelarul

 

avertisment: scana dura

Exista momente in viata unui barbat amarit si slab in care-si da seama de adevaruri, e convins ireversibil de ele insa nu le poate demonstra. Cel mai dureros e ca nimeni nu e de acord cu el. Din contra, toti ii demonstreaza contrariul el neavind niciun argument logic ca sa-si demonstreze teoriile. Toata lumea ride de el si il desconsidera fara jena cu ajutorul unei violente verbale intense. Asta ii  face frustrarea sa produca  un fel de ura care se transforma si ea intr-un fel de violenta sau chiar mult mai rau. Incet incet se depoziteaza….

Constantin Pislaru traia modest si cu greu putea sa-si intretina cei trei baieti. Nevasta-sa plecase la munca in Spania si dusa a fost. Mezinul a incercat sa se sinucida din cauza dorului chinuitor de mama si unicul efect a fost  ca esecul lui s-a difuzat intr-un reportaj la televiziune. Jurnalistii isi scot piinea din tragediile oamenilor fara sa le pese de fapt de ei. Vinatori de moarte si show-ul ei. Cu cit tragedia e mai mare cu atit mai multa pine maninca jurnalistii fara niciun efect pentru altii de fapt. Or sa revina la ei, poate, daca Gigel va lua din nou otrava de soareci si daca va reusi sa moara o sa dea de mincare la jurnalisti cel putin citeva zile.

Intr-o seara friguroasa Constantin se intoarse acasa, mort de foame si nimic in plase sau buzunare. Vecina de la unu uitase afara castronul cu mincarea lui Rexy, pechinezul ei antipatic. O tocanita apetisanta. Fara sa se gindeasca prea mult o infuleca si fugi repede pe scari cu lacrimi in ochi. Cind a ajuns in dreptul usii s-a oprit, a ezitat sa intre si a luat-o la fuga inapoi pe scari. S-a impiedicat in graba lui de vecina de la unu care cauta mincarea lui Rexy. Au urmat niste urlete turbate si scuzele murmurate ale lui Pislaru. Dintr-o data vecina a vazut un rest din mincarea lui Rexy pe haina lui Constantin si a inteles imediat ce se intimplase. L-a amenintat ca da telefon la Politie insa el i-a smuls telefonul din mina, a impins-o in casa, a intrat si el si a inchis usa dupa ei. I-a astupat gura cu palma si dupa aia a gasit o cirpa si un bandaj cu care a adus-o la tacere de tot. A legat-o de un scaun ca in filme si a pus-o in mijlocul salonului. L-a luat pe Rexi si l-a batut in patru cuie pe perete. Vecina a  tipat pina la lesin  la vederea “tabloului”. Constantin se duse la frigider si isi lua niste friptura si o puse intre doua felii de pine. Se intoarse in salon mincind cu pofta. Vecina se trezise din lesin si se zbatea turbata. Dupa ce termina  de infulecat se duse si lua din debara o sticla cu petrosin si-i dadu foc lui Rexy care inca se zbatea si plingea. Vecina facu un atac de cord si muri legata in scaun. Constantin o dezlega si o intinse in pat sa se creada ca a murit in somn. Stersese orice urma de Rexy de pe perete, il baga intr-un sac de gunoi si se pregati sa iasa din apartament. Mai facu o tura sa vada daca totul e in regula. L-a ingropat pe Rexy la o margine de padure sa nu-i gaseasca nimeni urma. Dupa trei zile  cineva din bloc  a dat telefon la Politie ca din apartamentul doi vine un miros greu. A scris si in ziar, au dat si la televizor, s-a ajuns la concluzia ca Madam Constantinescu a murit in somn. Unii spuneau ca din cauza ca Rexy, ciinele ei iubit disparuse. Din casa nu-i lipsea nimic asa ca fusese o crima perfecta. Pislaru a constatat in urmatoarele luni ca nu are mustrari de constiinta, la biserica nu se mai ducea de mult timp. Isi gasise si o slujba noua, macelar intr-un supermarket. Salariu bunicel insa seful si colegii lui se purtau cam urit cu el, isi bateau joc  de el si il desconsiderau teribil…