Mătase (via ora25)

Se născuse într-o zonă de păienjeni. Erau nişte păienjeni măiaştri, nu-şi pierdeau vremea cu lucruri mărunte. Pânzele lor somptuoase erau înţesate cu vulturi şi cu lebede, faldurile erau bătute în roiuri întregi de licurici, în anotimpurile oceanice arborau peşti zburători şi colonii de delfini. Pânzeturile păienjenilor ocrotiţi erau vândute scump, de multe ori pe piei […]

Şi sus! (via ora25)

Uitaţi-vă bine la noi, spuneau, suntem apele care curg în sus, când se va schimba anotimpul hârtiei cu cel al frunzelor, noi vom ţâşni din havuzurile brodate la răspântii de razele celor douăsprăzece felinare, noi vom izbucni în scântei pe marginile eşafoadelor din tije de iris, pielea de bou ignifug va crăpa iar scutul animal […]

Troposfera (via ora25)

şi plăcuţele din jurul creierului mai întâi se ciocneau una de alta cu pocnet, apoi creşteau atât de nefiresc încât îşi striveau marginile, se împingeau unele în altele, se îndoiau, se îngroşau, se încarnau, se transformau în cască de plumb şi gândurile strânse ca într-o menghină şi strivite ca-ntr-un storcător, şi gândurile picurându-mi în gât […]

În plăci (via ora25)

Oamenii aveau voci în plăci. Vorbeau tectonic şi şopteau în falii şi când urcam pe treptele vocilor lor, simţeam cum îmi fug de sub picioare, trosneau şi pârâiau şi clămpăneau şi brusc mi-era milă de căţărătorii cu bolovan, că dacă era şi sub mersul lor aşa zgomot asurzitor, de ce ar crede lumea că era […]

Din păcate (via ora25)

Într-o zi m-au făcut responsabil cu izolaţiile electrice. De multă vreme îmi doream să primesc acel şnur din mătase strălucitoare, împletit din multe şuviţe şi terminat în clopoţei; mă rugam în secret să nu fie albastru, putea să fie auriu sau violet, dar am primit unul roşu, ziua mirosea a vişine el, mirosea a vişine […]

Ultimul corn (via ora25)

Noaptea, când nu reuşeam să adormim, număram în minte bucăţile de puzzle pierdute. Aveam un cimitir al inimilor duble şi al mâinilor lipsă, în el ne întâlneam cu înotătoare dorsale şi cu desişuri de blană, ne întâlneam cu pete şi cu dungi, cu colţi şi falange, cu vertebre şi scuturi, cu elitre, veninuri şi coarde […]

Aceste cutii (via ora25)

sau despre cum şerveţelele murdăresc în loc să şteargă, cum poţi să-ţi lipeşti un copac pe faţă, cu frunze cu tot, să îţi răsară ochii printre crengi, să ţi se lipească puf de piersici pe pleoape şi să încerci să îl îndepărtezi ca pe mălaiul de conjunctivită, să curgă mălai din copac, dedesubtul coroanei să […]

Pieptănul (via ora25)

Când te piepteni cu un pieptăn căruia îi lipseşte un dinte, te poţi aştepta la orice. eu aşa am făcut, aşa m-am pieptănat. şi ştiam dinainte. ştiam cumva, undeva, într-un chip foarte vag, că unele fire vor rămâne lipite, simţeam că lipsa dintelui din pieptăn va croi o cale mai largă faţă de toate celelalte […]

Curenţii somnului (via ora25)

mai întâi mă lăsam în funingine, mai întâi mâl, depuneri cât mai grele, particule cât mai negre, tone de lipsă de respiraţie şi lentoare în funcţii, opririle lor, cele mai fine, să pară că-s active dar să stea, să se topească, să se estompeze, să ne înecăm în somn, să nu vină dimineaţă cu trezit […]

Dar (via ora25)

Dar mă durea. De parcă eram altcineva, altcumva, altundeva. Mă vedeai din tramvaiul nr. dus-întors, încetinise înainte de staţie, eram în faţa brutăriei, singura unde coceau câte-o singură felie, puteam cumpăra exact câte felii doream, nimic nu era lăsat la voia întâmplării, la voia vreunui cuţit;  ţineam o plasă cu lămâi, mi-era şi ruşine cu […]

Pierdut fir (via ora25)

Leşinam de câteva ori pe seară,  între leşinuri ridicam puţin capul şi spuneam duamne, bine că nu mi-am pierdut firul! asta până-ntr-o zi când ţi-ai pierdut cumpătul: şi dacă-l pierdeai, ce?! dădeam anunţ: pierdut fir, găsitorului recompensă! Mă supăram, scria pe interiorul cutiei cu jocuri şi jucării că trebuie să mă supăr şi răspundeam ca […]

Pe unde (via ora25)

Drumurile m-au rătăcit, erau ţinute ca un mănunchi, alege un capăt şi mergi până la celălalt, toate urmau să se închidă în acelaşi căuş, pecarepecare, că erau mii, erau miliarde, erau tremurate şi aproape negre, erau brumate şi fierbinţi, pe unde o iau, dacă toate se termină în acelaşi lacăt, înăuntrul lui undeva departe, în […]

Pereţi de vase (via ora25)

Mă preocupau tot mai mult pereţii capilari ai vaselor comunicante de orice fel, chiar şi sanguine, de când aflasem că sunt permeabili mă temeam că într-o zi voi suferi o transfuzie completă, fără să ştiu. Începusem să mă ţin de ei şi nu pentru că începusem să mă clatin, i-adevărat că valurile erau mari, dar […]